Un nou studiu a arătat că „somnul de recuperare” la tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani îmbunătățește sănătatea mintală și poate chiar proteja inima.
Cuprins
Contrar opiniei populare, somnul suplimentar în weekend nu este deloc un semn de lene, ci poate servi ca protecție împotriva depresiei și a altor probleme de sănătate. Cercetări recente efectuate de Universitatea din Oregon și Universitatea Medicală SUNY Upstate au arătat că adolescenții și tinerii care dorm mai mult decât de obicei în weekend — pentru a compensa lipsa de somn din timpul săptămânii — au cu 41% mai puține șanse să prezinte simptome de depresie zilnică.
Acest lucru este considerat un fel de „salvare emoțională” atunci când odihna din mijlocul săptămânii nu este suficientă. Și nu numai atât. Studii suplimentare arată că un astfel de somn regenerator poate reduce riscul de boli cardiovasculare cu până la 20%.
Una dintre concluziile cheie ale studiului publicat în revista „Journal” este că programul de somn al adolescenților nu coincide cu programul școlar tradițional din motive pur biologice. În perioada pubertății, ritmurile circadiene — ceasurile interne care reglează ciclurile de somn și veghe — se modifică în mod natural, iar această tendință face dificil pentru mulți adolescenți să adoarmă înainte de ora 23:00 , chiar dacă încearcă.
În plus, programul școlar, care le cere elevilor să se trezească la 6 sau 7 dimineața, duce la acumularea unui deficit de somn; adică adolescenții nu dorm suficient în timpul săptămânii din motive care nu țin de factorii lor biologici. Cum se poate remedia această situație?
Somnul de weekend: cheia liniștii sufletești.
Soluția constă în a dormi suficient sâmbăta și duminica, iar vestea bună este că recuperarea deficitului de somn în weekend pare să aibă un efect protector . În cadrul studiului, cercetătorii au analizat datele a peste 1000 de tineri cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani, care au participat la Studiul Național de Sănătate și Nutriție (NHANES) în perioada 2021-2023. Au fost colectate date despre obiceiurile lor de somn în timpul săptămânii și în weekend, precum și evaluarea stării lor emoționale.
Cei care dormeau mai multe ore în weekend decât în timpul săptămânii raportau mult mai rar simptome zilnice de depresie, cum ar fi tristețea constantă. Acest efect a fost cel mai pronunțat în rândul celor care aveau și un regim de somn mai sănătos în timpul săptămânii.
„Pentru adolescenți este normal să fie „bufnițe”, așa că lăsați-i să compenseze lipsa de somn în weekend, dacă nu dorm suficient în timpul săptămânii, deoarece acest lucru le va oferi probabil o anumită protecție”,
— explică Melinda Case, psiholog licențiat, profesor asociat la Colegiul de Arte și Științe al Universității din Oregon, director al Laboratorului de somn al Universității din Oregon și coautor al studiului.
Și dacă va dormi prea mult?
Deși beneficiile prelungirii somnului în weekend sunt promițătoare, experții avertizează că extremele pot fi contraproductive. Somnul târziu poate perturba și mai mult ritmul circadian și poate duce la așa-numitul „jet lag social” — desincronizarea ceasului biologic al organismului și a cerințelor sociale, cum ar fi studiile sau munca. De aceea, se recomandă să nu se permită adolescenților să doarmă până la ora 15:00, ci să li se permită o creștere rezonabilă a duratei somnului, de exemplu, cu două-trei ore mai mult decât de obicei, ceea ce le va permite să recupereze o parte din odihna pierdută, fără a perturba prea mult ceasul biologic intern.
Pe lângă influența asupra sănătății mintale, somnul în weekend poate avea și un efect benefic asupra sistemului cardiovascular. Conform datelor prezentate la Congresul ESC 2024, la persoanele care compensează lipsa de somn în weekend, riscul de a dezvolta boli cardiovasculare scade cu până la 20% , mai ales dacă suferă de lipsă cronică de somn.
Cercetătorii au analizat datele a peste 90.000 de persoane și au descoperit că cei care dormeau mai mult în weekend aveau o probabilitate mai mică de a suferi atacuri de cord, insuficiență cardiacă sau accidente vasculare cerebrale. Deși un somn suficient în fiecare zi rămâne opțiunea ideală, această strategie poate servi ca „pauză biologică” pentru cei care nu dorm suficient.
Idealul? Evident, un somn nocturn complet în fiecare zi. Și toți experții sunt de acord: un somn de 8-10 ore în fiecare noapte, regulat și după un program stabilit, rămâne „Sfântul Graal” al odihnei sănătoase. Dar într-o lume în care adolescenții se confruntă cu presiunea academică, rețelele sociale, activitățile extracurriculare și munca suplimentară, este mai ușor de spus decât de făcut.
