Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) , în 2021, peste 359 de milioane de persoane din întreaga lume sufereau de tulburări de anxietate , ceea ce reprezintă 4,4% din populația mondială . Această tulburare afectează atât sănătatea psihică , cât și cea fizică, dar adesea rămâne neobservată, deoarece simptomele sale sunt confundate cu simptomele altor boli.
Cuprins
Experții sunt de acord că există o serie de semne fizice, emoționale și comportamentale care indică anxietatea. De asemenea, ei propun strategii pentru identificarea acesteia și accesul timpuriu la intervenții adecvate.
Anxietatea este o reacție fiziologică și emoțională la situații percepute ca amenințătoare, chiar și în absența unui pericol real. Institutul Național de Sănătate Mintală (NIMH) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) explică faptul că, în timp ce stresul este o reacție la cauze externe și are de obicei un caracter temporar, anxietatea poate apărea și persista fără o cauză evidentă.
Aceasta poate afecta funcții ale organismului precum somnul, digestia și sistemul imunitar. Spre deosebire de stresul cotidian, anxietatea poate apărea chiar și fără un eveniment provocator specific.
Factori de risc și prevalență
Prevalența tulburărilor de anxietate este mai mare la femei decât la bărbați și, potrivit OMS și clinicii Mayo, acestea pot apărea în copilărie sau adolescență și pot persista în viața adultă.
Riscul crește după evenimente traumatice, expunerea constantă la stres, ereditate sau anumite boli. Conform estimărilor OMS, doar una din patru persoane care suferă de această tulburare primește tratament din cauza lipsei de informare și a stigmatizării sociale asociate cu aceasta.
Semne de anxietate
Printre cele mai frecvente semne fizice asociate cu anxietatea se numără durerile de cap, greața, tulburările stomacale, durerile musculare și senzația de tensiune. De asemenea, pot apărea bătăi rapide ale inimii, dificultăți de respirație, tremurături și transpirații, chiar și fără o cauză medicală stabilită.
„În stare de stres sau anxietate pot apărea simptome precum dureri de cap, greață sau dureri musculare, chiar dacă nu există o cauză fizică vizibilă”. Aceste simptome sunt asociate cu activarea sistemului nervos vegetativ, care este responsabil de reglarea funcțiilor vitale, cum ar fi frecvența cardiacă și respirația.
Conform datelor Institutului Național de Sănătate Mintală (NIMH), Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și clinicii Mayo, la nivel emoțional și comportamental, anxietatea provoacă neliniște excesivă, frică intensă, iritabilitate și dificultăți de concentrare. Oamenii pot suferi de episoade de insomnie, modificări ale apetitului și pot dezvolta un comportament evitant față de locurile sau situațiile pe care le percep ca fiind amenințătoare, ceea ce le afectează viața socială, familială, școlară sau profesională.
OMS avertizează că o astfel de evitare poate agrava semnificativ starea acestor domenii, iar clinica Mayo indică faptul că simptomele pot persista timp de câteva luni și pot limita activitățile zilnice.
Cercul vicios al simptomelor fizice
Prevede un „cerc vicios” care apare atunci când atenția se concentrează asupra simptomelor fizice: acest fenomen intensifică neliniștea și, prin urmare, anxietatea. Astfel, disconfortul poate crește, împiedicând activitățile zilnice și îngreunând recunoașterea problemei ca fiind anxietate, și nu o boală fizică.
Angstă poate agrava afecțiunile deja existente, cum ar fi tulburările cardiovasculare sau digestive, iar unele simptome fizice pot fi primul semn al unei tulburări medicale. Anxietatea constantă afectează parametri precum tensiunea arterială, obiceiurile alimentare și sistemul imunitar.
Anumite afecțiuni sau medicamente pot provoca sau agrava atacurile de anxietate. Este extrem de important să se excludă cauzele medicale dacă simptomele persistă sau nu se ameliorează prin utilizarea metodelor de relaxare.
Consecințele tulburărilor de anxietate depășesc sfera sănătății mintale. OMS și clinica Mayo avertizează că acestea cresc riscul de a dezvolta depresie, tulburări legate de consumul de substanțe psihoactive, precum și de a se autovătăma și de a avea gânduri suicidare. Aceste corelații subliniază importanța unei abordări holistice în tratarea tulburărilor de anxietate.
Strategii de identificare și tratare a tulburărilor de anxietate
Pentru a identifica posibile tulburări de anxietate, Institutul Național de Sănătate Mintală recomandă efectuarea unei autoevaluări pentru a determina dacă simptomele apar după situații stresante și dacă sunt însoțite de tensiune musculară sau insomnie.
Pentru a reduce intensitatea simptomelor, se recomandă utilizarea unor metode de relaxare, cum ar fi respirația profundă , exerciții fizice regulate și activități distractive, inclusiv lucrări manuale sau plimbări.
Dacă disconfortul vă afectează viața de zi cu zi sau nu dispare, Institutul Național de Sănătate Mintală recomandă să consultați specialiști care vă pot recomanda metode de tratament, cum ar fi psihoterapia, în special terapia cognitiv-comportamentală, sau anumite medicamente prescrise de medic.
Recunoașterea simptomelor anxietății și luarea măsurilor adecvate vă permit să aveți grijă de sănătatea dvs. și să obțineți ajutor specializat înainte ca efectele acesteia să vă afecteze grav starea de sănătate.
