Cercetarea planetei Marte a intrat într-o etapă decisivă atunci când roverul Perseverance a efectuat primul său zbor, planificat în întregime de inteligența artificială . Această demonstrație, realizată în decembrie 2025, a marcat o schimbare profundă în modul în care oamenii explorează alte lumi.
Pentru prima dată, inteligența artificială generativă s-a ocupat de o sarcină care, timp de decenii, a revenit aproape în totalitate echipelor umane: luarea deciziilor cu privire la modul și locul în care să avanseze pe un teren străin și imprevizibil.
Până în prezent, fiecare mișcare a roverului a necesitat o planificare minuțioasă de pe Pământ. Inginerii și oamenii de știință analizau imaginile, înclinarea terenului și potențialele obstacole, apoi stabileau trasee prudente, cu puncte de control situate la distanțe mici, pentru a minimiza riscurile.
Această strategie s-a dovedit eficientă, dar și lentă, limitată de distanța enormă care separă Marte de planeta noastră. La o distanță medie de 225 de milioane de kilometri între cele două lumi, orice comandă trimisă roverului ajunge cu întârziere, ceea ce împiedică controlul în timp real.
Testele efectuate de roverul Perseverance au arătat că inteligența artificială este capabilă să gestioneze acest proces cu un grad ridicat de siguranță. IA a analizat imaginile orbitale și datele topografice, a identificat pietrele, pantele și zonele periculoase și a trasat un traseu viabil fără intervenția directă a omului. Apoi, roverul a executat acest plan pe suprafața Marte și, în cursul a două teste reușite, a parcurs aproape 456 de metri.
La NASA, această realizare a fost percepută nu doar ca o îmbunătățire tehnică. Administratorul agenției, Jared Isaacman, a rezumat acest lucru printr-o declarație puternică: „Această demonstrație arată cât de mult au avansat capacitățile noastre și ne lărgește perspectivele în explorarea altor lumi”.
Această declarație reflectă convingerea tot mai puternică din cadrul agenției spațiale: autonomia nu mai este o opțiune pentru viitor, ci o necesitate pentru misiuni din ce în ce mai ambițioase.
Dezvoltarea a fost realizată de Laboratorul de propulsie cu reacție din California, în colaborare cu compania Anthropic și modelele sale de inteligență artificială. Înainte de a trimite orice comenzi pe Marte, inginerii au testat instrucțiunile folosind „dublul digital” al roverului – o copie virtuală care le-a permis să verifice fiecare mișcare și să reducă riscurile. Această etapă a fost esențială pentru a se asigura că IA planifica rute nu numai eficiente, ci și sigure.
Vandy Verma, specialist în robotică spațială de la Laboratorul de Propulsie Jet (JPL), a subliniat potențialul acestei tehnologii, oferindu-i o definiție clară: „Elementele fundamentale ale inteligenței artificiale generative se dovedesc a fi foarte promițătoare pentru optimizarea principiilor de bază ale navigației autonome pentru deplasarea în afara planetei”.
Viziunea lor indică un viitor în care roverele marțiene vor putea parcurge distanțe mult mai mari cu o implicare mai mică a omului, eliberând timp și resurse pentru analiza științifică.
Posibilitatea ca un vehicul autonom să evalueze rute alternative, să ia decizii pe loc și să avanseze fără a aștepta instrucțiuni de pe Pământ schimbă complet ritmul cercetărilor.
În misiunile viitoare, în special cele care vor fi efectuate și mai departe de Soare, această posibilitate poate deveni un factor decisiv între succes și stagnare.
Roverul se pregătește să intre în istorie, parcurgând kilometri și făcând descoperiri științifice.
Datorită inteligenței artificiale, Perseverance demonstrează noi capacități cognitive și este gata să doboare un record istoric.
Oamenii de știință de la NASA au anunțat că roverul ar putea deveni cel mai îndepărtat explorator de pe o altă planetă. Dacă condițiile mecanice rămân stabile, aparatul va putea parcurge până la 100 de kilometri până la sfârșitul misiunii sale.
Acest număr este mai mult decât dublu față de recordul actual, stabilit de roverul Opportunity, care a parcurs 45,16 kilometri în mai mult de 14 ani de explorare a Marte . Opportunity a fost scos din exploatare în 2018, când o puternică furtună de praf i-a acoperit panourile solare și i-a încheiat misiunea. Perseverance, dimpotrivă, se află, potrivit inginerilor, într-o stare optimă.
Steve Lee, adjunctul șefului proiectului roverului de la Laboratorul de Propulsie Jet (JPL), a evaluat categoric starea acestuia. El a declarat că aparatul „se află într-o stare excelentă” și a explicat că testele inginerești au confirmat că motorizările rotative ale roților pot funcționa eficient încă cel puțin 60 de kilometri. De la aterizarea sa în februarie 2021, Perseverance a parcurs deja aproximativ 40 de kilometri pe suprafața Marte.
Rezultatele au depășit toate așteptările inițiale. Roverul a fost proiectat și certificat pentru o autonomie de doar 20 de kilometri. Diferența dintre planificat și realizat reflectă lecțiile învățate de NASA din misiunile anterioare. Cazul „Curiosity”, a cărui uzură prematură a anvelopelor a surprins inginerii, a dus la reproiectarea mai multor componente cheie ale „Perseverance”.
Roțile noului vehicul erau mai mari, mai rezistente și aveau o adâncime a benzii de rulare de două ori mai mare. Această consolidare i-a permis să traverseze terenuri mai dificile și accidentate, fără a suferi avariile care l-au afectat pe predecesorul său. Potrivit lui Lee, rezultatul a depășit așteptările: roțile rămân în stare perfectă, fără perforații sau rupturi cunoscute.
Călătoria roverului Perseverance nu numai că parcurge kilometri, ci și contribuie la cunoștințele științifice. De la sosirea în craterul Jezero, roverul a forat găuri și a colectat probe de roci în căutarea dovezilor unei vechi forme de viață microbiană. Ezero este un loc cheie, deoarece în urmă cu aproximativ 3,9 miliarde de ani aici se afla un lac și o deltă fluvială — condiții favorabile vieții pe Pământ.
În cursul misiunii, roverul a urcat mai mult de 400 de metri pe peretele interior al craterului pentru a ajunge la marginea acestuia — o călătorie dificilă, care a pus la încercare rezistența sa mecanică și sistemul de navigație. Fiecare nouă zonă explorată a extins harta geologică a zonei și a furnizat date despre istoria climatică a Planetei Roșii.
Introducerea inteligenței artificiale în planificarea rutelor poate extinde și mai mult aceste posibilități științifice. Prin reducerea timpului de călătorie și optimizarea deplasărilor, echipele de pe Pământ se vor putea concentra pe selectarea obiectivelor cu o mare valoare științifică.
În plus, IA poate ajuta la identificarea caracteristicilor interesante ale reliefului prin analiza unor volume mari de imagini — un proces care anterior necesita multe ore de muncă umană.
Progresul „Perseverance” nu se limitează la Marte. Fiecare realizare tehnică servește ca test pentru viitoarele misiuni pe Lună, asteroizi și planete mai îndepărtate. În condițiile în care comunicarea cu Pământul este și mai limitată, autonomia încetează să mai fie un lux și devine o cerință de bază.
Astfel, roverul care studiază deja trecutul lui Marte determină și viitorul explorării spațiului. Datorită inteligenței artificiale și rezistenței mecanice care depășesc limitele inițiale, Perseverance reprezintă o nouă generație de exploratori robotizați.
Călătoria sa nu numai că ridică aparatul la câțiva metri deasupra prafului marțian, dar indică și calea către o explorare mai rapidă, mai bine gândită și din ce în ce mai independentă a Pământului.
